CODEX



Centre for the History of the Book

PROIECT TE 1795

Producția și utilizarea cărții în Transilvania înainte de Reformă:

manuscrise, incunabule, inventare medievale și surse indirecte

(finanțat de UEFISCDI, PNII-RU-TE-2014-4-1795, 216/1.10.2015

1 oct. 2015 – 30 sept. 2017)

Integrarea europeană a României nu trebuie redusă la aspectele economice, politice și sociale contemporane. Identitatea este în primul rând un construct cultural cu rădăcini care merg până în Evul Mediu, când s-a conturat pentru întâia oară conștiința unei comunități europene, datorită culturii scrise creștine și latine. Posibilitatea de a citi în Transilvania o carte copiată la Pontigny sau imprimată la Veneția, caracterul transnațional al ordinelor religioase care și-au întemeiat abații și mănăstiri pe meleagurile noastre, circulația intensă a savanților și cărților au creat astfel o unitate culturală europeană, ce s-a pierdut mai apoi prin crearea statelor-națiune moderne, pentru a fi regăsită abia după căderea comunismului. În acest context este necesar să aducem la lumină un capitol esențial din istoria medievală a Transilvaniei – folosim ‘Transilvania’ lato sensu, cu referire la diecezele medievale de Transilvania, Cenad și Oradea, cf. hartă. În lipsa acestuia, rolul și specificul acestei regiuni în context european nu poate fi înțeles corect. După anul 1000, Transilvania este deja parte a Europei culturale: aici sunt aduse, copiate, studiate aceleași cărți ca în restul lumii occidentale. Din păcate, situația geografică a condamnat regiunea la distrugeri repetate, cărora li s-au adăugat tulburările religioase și politice. A rezultat imaginea actuală, falsă, de marginalitate și sărăcie culturală.

Hartă dioceze Transilvania

                    Proiectul nostru își propune așadar să ofere prima istorie în limba engleză a cărților, bibliotecilor și culturii scrise din Transilvania, cuprinzând întreaga perioadă de la fondarea diecezelor Transilvania (1009), Cenad (1041) și Oradea (după 1050) până la Reformă (1530). Termenul ad quem a fost ales din mai multe motive: în 1526, Ungaria împreună cu diecezele de Oradea și Cenad, este cucerită de otomani; în 1529 se înființează primul atelier de tipografie, la Sibiu; până în anul 1530, Reforma se difuzează în orașele săsești din Transilvania și cultul este recunoscut în 1550[1]. Monografia elaborată în cadrul proiectului va prezenta o panoramă completă a producției, studiului și circulației cărții manuscrise în Transilvania dinainte de Reformă, documentată cu ediții ale inventarelor păstrate de cărți medievale și pre-moderne și însoțită de un catalog al tuturor manuscriselor și incunabulelor de origine sau proveniență transilvană (origine = carte produsă în Transilvania; proveniență = carte aflată în Transilvania înainte de Reformă). Cărțile imprimate în primele decenii ale secolului al XVI-lea vor fi evocate doar statistic, fără catalogare ori descriere. În ce privește stadiul cercetării peisajului cultural al regiunii între 1009-1530, amintim rapid că Transilvania găzduia importante abații benedictine, precum cea de la Cluj-Mănăștur, fondată după jumătatea secolului al XI-lea. Până azi a fost identificat un singur manuscris liturgic provenind de aici (Alba Iulia, Batthyaneum, MS I.1), deși un inventar redactat în 1427 (azi la Budapesta, Arhivele naționale, cota DL 36403) menționează cel puțin 40 de titluri, dintre care unele există probabil și azi. Ca argument pentru nevoia unui studiu modern al acestui tip de surse, precizăm că inventarul de la Budapesta a fost transcris în anul 1889, și niciodată editat sau tradus, iar cărțile menționate nu au fost niciodată identificate[2]. Comunitățțile săsești din Sibiu și Brașov aveau de asemenea o viață culturală foarte activă în secolele XIV-XV. O dovedește Matricula plebaniae cibiniensis, astăzi la Biblioteca Batthyaneum, care indexează peste 150 de cărți, dintre care 65 pot fi identificate în fondurile din Sibiu. Acest document a fost editat o singură dată, de Robert Szentiványi[3], cu erori importante, într-o ordine diferită și citând numere greșite de file. De asemenea, numărul de cărți prezente în Sibiul medieval este incert: Göllner menționează existența a peste 100 de volume în anul 1442, Dincă – peste 150, iar ediția lui Szentiványi cuprinde 296 de titluri[4]. Este nevoie așadar și aici de o ediție contemporană și acurată a Matriculei, pentru a reconstitui corect fondul de carte din Sibiul medieval. În aceeași notă, o listă de cărți medievale și umaniste din Brașov, compilată în 1575, a fost transcrisă o singură dată în 1887, fără a se încerca identificarea titlurilor; și aceasta are nevoie de o ediție modernă și un studiu aprofundat[5].

CjM_1427_DL36403_2

Inventarul cărților de la Cluj-Mănăștur, 1427, Budapesta, Arhivele naționale, DL 36403                     Matricula Sibiu                  

Matricula plebaniae cibiniensis, 1442, Alba Iulia, Bibl. Batthyaneum, MS II.135.

Dincolo de Carpați, diecezele de Oradea și Cenad adăposteau la rândul lor mai multe mănăstiri importante: cistercienii din Pontigny fondaseră în 1179 o abație-fiică la Igriș, pe care au dotat-o cu cărți, a căror listă s-a păstrat în Annotatio librorum Pontiniacensium, un manuscris păstrat la Montpellier[6]. Ordinul din Prémontré a fondat și el o abație la Dealul Orăzii cândva înainte de 1131[7], așa cum dominicanii aveau mănăstiri importante în Cluj, Sibiu și Brașov, iar franciscanii s-au instalat la Maria Radna și Șumuleu Ciuc[8]. Oradea a devenit cunoscută în secolul al XV-lea grație activității culturale a episcopului italian Andrea Scolari (1409-1426), apoi a lui János Vitéz (1445-1465), care a reunit cea mai celebră bibliotecă umanistică din regiune, invidiată și copiată de discipolul lui Vitéz, regele Matia Corvin[9]. În ce privește identificarea manuscriselor, puținul care s-a realizat până acum indică doar cât de mult rămâne de făcut. Astfel, cu ocazia cercetărilor noastre pentru Manuscrisele medievale occidentale din România. Census[10] am identificat la Biblioteca Brukenthal 65 de manuscrise produse la Sibiu care nu figurau în niciun catalog. În mod similar, dintre cele 500 de manuscrise ale colecției orădene a lui Vitéz, doar 40 au fost identificate până acum în biblioteci din Budapesta, Salzburg, Viena, dar și la Vatican, Londra și chiar Biblioteca Universității Yale![11]. Manuscrise izolate produse în Transilvania sau copiate de scribi transilvani se găsesc probabil în diverse colecții europene, cum este cazul manuscrisului Lat. MS 4260 de la Biblioteca Națională a Franței, copiat de un anume ‘Petrus de transilvana (sic!)’ (fol. 284v), și descoperit întâmplător în cursul precedentelor noastre cercetări. În fine, există informații indirecte despre posesorii de carte, volume distruse și biblioteci împrăștiate, cum este cazul la Alba Iulia: în 1277, apoi în 1307, colonii sași au prădat orașul, ‘punând foc și furând toate obiectele bisericești și cărțile’[12]. În cazurile mai fericite, avem urme ale unor donații de carte, dar volumele în sine sunt de negăsit: la Brașov, vicarul Nicholas Sibelinder a oferit 14 titluri bibliotecii sale parohiale în anul 1424[13], în timp ce starețul dominican Thomas Siculus primea în 1461 o donație de carte de la Viena[14]. Ar fi de dorit o estimare a pierderilor, pentru a completa peisajul cărților ce s-au păstrat.

***

Proiectul nostru vizează așadar să răspundă la următoarele întrebări: ce biblioteci și scriptorii existau în diecezele medievale din Transilvania, Oradea și Cenad? Unde erau produse cărțile? Ce fel de cărți se produceau? Cine poseda cărți, și de ce fel? De unde proveneau cărțile? Ce texte circulau în regiune? Cât s-a pierdut și cât s-a păstrat? Unde se află azi manuscrisele produse în Transilvania? Care era situația culturii transilvane în comparație cu cea din zonele vecine (Ungaria, Polonia, Boemia) și cu Europa occidentală?[15] Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom analiza toate sursele directe și indirecte: mențiuni ale bibliotecilor și cărților izolate existente sau produse în regiune; mărturii ale distrugerii cărților și bibliotecilor; surse iconografice despre cărți; inventare și cataloage medievale și umaniste păstrate; manuscrisele medievale și incunabulele existente în România și în colecțiile din străinătate. Proiectul propus este relevant din punct de vedere cultural, patrimonial și intelectual. Ne propunem să aducem la lumină – uneori pentru prima dată – manuscrise și incunabule relevante pentru începuturile culturii în regiune. Vom arăta ce se scria, copia, citea sau exista în Transilvania medievală, pentru a repune această regiune pe harta culturală a Europei medievale. Nu există până azi niciun studiu serios al acestui aspect într-o limbă de circulație internațională, nicio investigare atentă ori ediție după standarde moderne a surselor – documente și inventare de carte – și nici vreun catalog al manuscriselor de origine sau proveniență transilvană păstrate până azi. Proiectul nostru își propune astfel să pună la dispoziția cercetătorilor români și străini o adevărată istorie intelectuală a Transilvaniei medievale. În termeni culturali, un astfel de proiect va contribui la integrarea țării noastre în peisajul cultural și intelectual european, ale cărui origini medievale le studiem. În perspectivă patrimonială, în fine, proiectul nostru va conduce în mod sigur la identificarea de noi documente, salvându-le astfel de la o dublă deteriorare – fizică, dar și prin ignorare. Dificultatea demersului nostru rezidă pe de o parte în natura surselor de studiat – cărți și documente medievale manuscrise – și pe de altă parte în dispersia lor geografică. Expertiza paleografică și lingvistică a echipei va contribui la depășirea primei probleme, și ne va permite să studiem și edităm listele medievale de carte și să descriem manuscrisele găsite. În ce privește a doua dificultate, zona geografică de acoperit, care cuprinde în principiu Europa centrală și de vest, vom începe investigația de la cataloagele de manuscrise ale colecțiilor occidentale, în căutarea oricărei mențiuni de nume ori toponime transilvane, urmând ca documentele astfel identificate să fie verificate in situ. Acolo unde cataloagele se vor dovedi puțin fiabile, incomplete sau depășite, echipa de cercetare va vizita colecțiile, începând cu cele unde există cea mai mare probabilitate de a descoperi manuscrise de origine sau proveniență transilvană (Budapesta, Viena, Salzburg, München, Cracovia). Obiectivul concret al proiectului este un volum în limba engleză care va conține următoarele informații: a. un studiu monografic asupra istoriei cărții și științei de carte în Transilvania de dinainte de Reformă (1009-1530). Studiul va indexa toate sursele identificabile: inventare de carte; mențiuni indirecte de cărți și biblioteci copiate, posedate, consultate, vândute ori cumpărate, donate, distruse; surse iconografice (de ex., pictură de biserică); cărți care au supraviețuit, prezentând măsura în care Transilvania a participat la formarea culturală a Europei medievale; b. o ediție a documentelor existente, realizată conform normelor moderne și însoțită de o traducere în engleză; c. un catalog al manuscriselor și incunabulelor de origine sau proveniență transilvană care s-au păstrat în România și în străinătate. Nu vor fi indexate aici manuscrisele importate în Transilvania în epoca modernă, cum sunt colecțiile cumpărate în secolele XVIII și XIX de episcopul Ignatius Batthyány, de contele Samuel Teleki, de baronul Samuel von Brukenthal, ori de învățatul blăjean Timotei Cipariu. Precizăm de asemeni că în Transilvania nu au fost produse incunabule, căci primul atelier tipografic local a fost creat abia în 1529. Proiectul propus este original și inovator în multe privințe. Abordând fiecare aspect al proiectului: a. Nu există până azi nicio monografie despre istoria cărții în Transilvania dinainte de Reformă, cu atât mai puțin un studiu într-o limbă de circulație internațională. Directorul proiectului, A. Papahagi, a semnalat problema într-un studiu premergător[16]. Aspecte izolate, referitoare mai ales la Sibiu, au fost analizate de A. Dincă, membru al proiectului, într-o conferință internațională[17]. Toate celelalte studii asupra acestei probleme sunt vechi, limitate și inaccesibile comunității științifice internaționale. b. Nu s-a realizat până azi nicio ediție modernă, fiabilă a inventarelor de carte care privesc colecțiile transilvane dinainte de Reformă. c. Singurul census al manuscriselor medievale în grafie latină din România a fost realizat de echipa noastră, grație precedentului grant UEFISCDI (TE 290/2010). Acesta indexează însă și manuscrise achiziționate în epoca modernă, care nu au relevanță pentru istoria intelectuală a Transilvaniei medievale. Există, de asemenea, un catalog general al incunabulelor din România, dar care nu precizează volumele care se aflau în regiune în epoca medievală[18]. În fine, nu au fost identificate și deci nu există niciun inventar al manuscriselor de origine sau proveniență transilvană păstrate în colecțiile din alte țări. Proiectul nostru va produce primul astfel de inventar, un instrument esențial pentru cercetări ulterioare de istorie, filologie și istorie culturală. Preconizăm că proiectul nostru va avea un impact semnificativ în contextul mai larg al înțelegerii culturii și științei de carte în Transilvania medievală. Proiectul va contribui la punerea regiunii pe harta istoriei culturale a Europei medievale, reliefând moștenirea culturală și patrimonială a Transilvaniei. De asemenea, vom oferi pentru prima dată comunității științifice locale și internaționale acces la surse documentare primare; vom oferi o descriere modernă a cărților, conform ultimelor norme în domeniu, și ediții filologice fiabile ale inventarelor de cărți; vom oferi astfel comunității științifice posibilitatea de a studia sursele pentru diverse scopuri (istorie intelectuală, economică, socială, religioasă, istoria artei și a literaturii). Scopul declarat și permanent al Centrului CODEX este de altfel să faciliteze munca altor cercetători, oferindu-le instrumente de lucru mai degrabă decât studii speculative. După Vocabularul cărții manuscrise și Manuscrisele medievale occidentale din România. Census, ne propunem prin acest proiect să furnizăm un instrument pentru reconstruirea istoriei cărții din Transilvania, necesar într-o largă gamă de domenii, de la protecția patrimoniului la istoria intelectuală.

 

[1] C. Rother, Siebenbürgen und der Buchdruck im 16. Jahrhundert, Wiesbaden, 2002, 28-30; I.-A. Pop, Th. Nägler (eds), Istoria Transilvaniei. Vol. I (până la 1541), Cluj-Napoca, 2003, 329-30.
[2] K. Tagányi, ‘Adatok a hazai középkori könyvtárak történetéhez: V. A kolozsmonostori konvent könyvtára 1427-ben’, Magyar Könyvszemle 14 (1889), 88-91. Zs. Jakó, A kolozsmonostori konvent jegyzőkönyvei (1289-1556), Budapesta, 1990, vol. I, nr. 24, omits the book list.
[3] R. Szentiványi, Catalogus concinnus librorum manuscriptorum bibliothecae Batthyáneae, Szeged, 41958, 158-69.
[4] C. Göllner, ‘Din istoricul unor biblioteci feudale ale sașilor din Sibiu’, Studii și cercetări de bibliologie 5 (1963), 221-29; A. C. Dincă, ‘The Lost Libraries of Transylvania: Some Examples from the 15th and 16th Centuries’, lucrare prezentată la 75th World Library and Information Congress, Milano, 23-27 august 2009, http://conference.ifla.org/past-wlic/2009/78-dinca-en.pdf.
[5] J. Groß, ‘Zur ältesten Geschichte der Kronstädter Gymnasialbibliothek’, Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde 21 (1887), 591-708.
[6] E. Bósz, Az egresi ciszterci apátság története, Budapesta, 1911; F. L. Hervay, Repertorium historicum ordinis Cisterciensis in Hungaria (Bibliotheca Cisterciensis 7), Roma, 1984, 90-97; Ș. and V. Turcuș, At the Edges of Christendom. The White Monks’ Arts and Institutions in Transylvania (The Twelfth-Fifteenth Centuries), tr. C.-V. Borbély, Cluj, 2012, 141-53.
[7] S. Jakó, ‘Oradea în istoria bibliotecilor noastre medievale’, in Philobiblon transilvan, București, 1977, 13-71.
[8] J. Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története Magyarországon 1711-ig, 2 vol., Budapesta, 1922-1924, I, 292-94; E. Muckenhaupt, A Csíksomlyói ferences könyvtár kincsei, Budapesta/Cluj, 2000, 95-96.
[9] K. Csapodi-Gárdonyi, ‘Die Bibliothek des Erzbischofs Johannes Vitéz’, Gutenberg-Jahrbuch 48 (1973), 441-47.
[10] A. Papahagi, A. C. Dincă, cu A. Mârza, Manuscrisele medievale occidentale din România: Census, Iași: Polirom, forthcoming.
[11] V. Fraknói, ‘Vitéz János könyvtára’, Magyar Könyvszemle 3 (1878), 1-21, 79-91, 190-201; K. Csapodi-Gárdonyi, Die Bibliothek des Johannes Vitéz, Budapesta, 1984.
[12] F. Zimmermann, C. Werner (ed.), Urkundenbuch zur Geschichte der deutschen in Siebenbürgen. I: 1191 bis 1342, Sibiu, 1892, nr. 314, p. 254: ‘comburendo et auferendo omnia ornamenta, libros, etc.’.
[13] J. Groß, ‘Zur ältesten Geschichte der Kronstädter Gymnasialbibliothek’, Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde 21 (1887), 591-708; 597.
[14] G. Gündisch, H. Gündisch, G. Nussbächer, K. Gündisch (ed.), Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. VI, București, 1981, nr. 3256.
[15] Spre exemplu, vezu E. Buringh, Medieval Manuscript Production in the Latin West. Explorations with a Global Database, Leiden/Boston, 2011.
[16] A. Papahagi, ‘Lost Libraries and Surviving Manuscripts: The Case of Medieval Transylvania’, Library & Information History 31 (2015), 35-57 – în curs de apariție.
[17] see note 6 above.
[18] E.-M. Schatz, R. Stoica, Catalogul colectiv al incunabulelor din România, București, 2007.  

Echipa grantului

Conf. dr. Adrian Papahagi, Facultatea de Litere, UBB Cluj – director de proiect

Lect. dr. Adinel Dincă, Facultatea de Istorie, UBB Cluj – cercetător postdoctoral

Drd. Cristian Ispir, King’s College, Londra – cercetător doctoral

Drd. Raoul Weiss, Facultatea de Litere, UBB Cluj – cercetător doctoral

Progres

De la începutul proiectului, în octombrie 2015, echipa a îndeplinit următoarele sarcini:

  1. colectarea și procesarea bibliografiei secundare;
  2. editarea listelor de cărți medievale (cf. supra);
  3. identificarea manuscriselor medievale și a incunabulelor de proveniență transilvană din următoarele colecții: Cluj (BAR, BCU); București (BAR, BN); Sibiu (Bibl. Brukenthal, Arhivele Statului și ale Bisericii Evanghelice); Brașov (Arhiva Honterus); Târgu Mureș (Bibl. Teleki-Bolyai); Alba Iulia (Bibl. Batthyaneum); Paris (Bibl. Nationale); Rome (Bibl. Apostolica Vaticana; Bibl. Nazionale); Vienna (Schottenstift; ÖNB); Salzburg (St. Peter; Universitätsbibliothek); Güssing (Franziskaner); Melk (Stiftsbibliothek); St Florian (Stiftsbibliothek); Budapest (Bibl. Naț. Széchenyi; Bibl. Academiei); Cracovia (Bibl. Jagellonă); München (Bayerische Staatsbibliothek); Frankfurt am Main (Universitätsbibliothek); Göttingen (Universitätsbibliothek). Cercetările vor continua și în prima parte a anului 2017, în special în Ungaria, Republica Cehă, Italia și în alte colecții românești.

Bugetul alocat acestei etape a fost cheltuit în totalitate, după cum urmează (sume în lei): Cheltuieli de personal: 42.555 (2015); 153.768 (2016) Regie UBB: 6.449,87 (2015); 31.877 (2016) Deplasări: 444,13 (2015); 35.318,39 (2016) Logistică (achiziție de cărți și consumabile): 0 (2015); 23.428,39 (2016) Total: 49.449 (2015); 244.392 (2016); 2015-2016: 293.841 Rezultatele minimale propuse pentru a fi livrate în această etapă au fost depășite. Astfel, membrii echipei au publicat mai multe studii în reviste indexate BDI, și au participat la conferințe internaționale, detaliate mai jos.

Publicații

2015 Adrian Papahagi, ‘A Medieval Manuscript Fragment Signed by Janus Dubravius at the Library of the Romanian Academy in Cluj’, Historica Olomucensis 48 (2015), pp. 273-76. 2016 Adrian Papahagi, ‘Qui scripsit scripta, manus eius sit benedicta: Scribes and Colophons from the Medieval Dioceses of Oradea and Transylvania’, Transilvania 4-5 (2016), pp. 2-15. Adrian Papahagi, ‘An Eleventh-Century Fragment of the Opus Imperfectum in Matthaeum in Beneventan Script (Cluj, Romanian Academy Library, Cod. Lat. 8)’, Mediaeval Studies (Toronto) 78 (2016), în curs de publicare. Adrian Papahagi, ‘Qui scripsit scripta, manus eius sit benedicta: Scribes and Colophons from the Medieval Dioceses of Oradea and Transylvania’, Transilvania 4-5 (2016), pp. 2-15. Adrian Papahagi, ‘Gothic Script and Humanistic Fashion in Fifteenth-Century Oradea: The Palaeography of John Vitéz’s Book of Letters (Vienna, ÖNB, Cod. 431)’, Philobiblon  21 (2016), în curs de publicare. 2017 Adinel Dincă, ‘Notă asupra unui fragment manuscris medieval din Sibiu: Vincent de Beauvais, Speculum historiale‘, Anuarul institutului de istorie “George Barițiu” din Cluj Napoca. Series historica 56 (2017), în curs de publicare.

Participare la conferințe

2015

Adrian Papahagi – 30-31 octombrie, Conferința internațională ‘Bibliologie și Patrimoniu Național’, ed. a 9-a (Alba Iulia, Univ. 1 Decembrie); Comunicare: ‘Les livres des diocèses médiévaux de Cenad, Oradea et Transylvanie à travers les inventaires anciens (XIIe-XVIe siècles)’.
 
2016
Cristian Ispir – 8-9 aprilie, The Oxford Medieval Graduate Conference on Wonder, St. Edmund Hall, Oxford; Comunicare: ‘”Videbatur aliquid novi nonnullis portendere”: the marvellous and the war over Magna Carta’. Program.
Adinel Dincă – 2-4 iunie, UBB Cluj, Conferința internațională “Bullaria, Monumenta, Repertoria: Editing Late Medieval Documentary Texts preserved in the Vatican and Roman Archives”; Comunicare: ‘All Roads Lead to Rome … – Some Thoughts on the Past and Future of Editing Medieval Curial Sources in Romania’. Programme.
Adrian Papahagi – 30 iunie-2 iulie, International Medieval Society, Paris, Conferința ‘Words’ (Univ. Paris I); Comunicare: ‘Des mots en marge des mots: Lire la Consolation de Philosophie du IXe au XIe siècle’. Program.
Adinel Dincă – 10-13 noiembrie, UBB Cluj, Conferința internațională “CLUJ/KOLOZSVÁR/KLAUSENBURG – 700; 700 de ani de la obținerea statutului de oraș regal”; Comunicare: ‘„Biblioteca orașului Sibiu” în evul mediu: evoluția unei confuzii istoriografice’. Program.
 
 

2017

Adinel Dincă – 19-20 January, Accademia di Romania, Roma, Conferința internațională “Storiografia medievistica in Romania: l’ultimo quarto di secolo”; Comunicare: ‘Le fonti scritte: edizione e studi’. Program.

Adrian Papahagi – 11-12 aprilie, University of Huddersfield, UK, Conferința internațională “The Material Culture of Religious Change and Continuity: 1400-1600”; Comunicare: ‘Surviving the Stripping of the Altars: Medieval Manuscripts in Sixteenth-Century Transylvania’. Program.